Imi scrie o cunostinta pe messenger :"Zimi si mie ce mai faci ? Mie mie bine simi pare bine ca pot sati scriu aici."..
Nu ma declar o mare autoritate in materie de gramatica dar...nici chiar asa ! Eu am avut norocul sa am profesori care isi faceau meseria cu dragoste si devotament .Se simteau cu adevarat responsabili pentru misiunea lor .In timp ce scriam rindurile de mai sus mi-am amintit de Doamna Cristescu (I-as scrie intreg numele cu majuscule -o merita!) profesoara mea de romana din scoala generala si involuntar .. am zimbit .Aveam poate 12-13 ani si ea ne vorbea despre Eminescu ,despre dragoste ,despre ceea ce ne asteapta in viitor .Noi o ascultam cu placere si la vorbele ei visam la iubire si la un viitor roz .Dar, pentru ca ea ne preda si gramatica nu numai literatura si-a incheiat monologul despre iubire asa: "-o sa vedeti copii ca o sa fiti indragostiti,o sa scrieti si o sa primiti scrisori de dragoste .Dar sa tineti minte de la mine ca nimeni nu o sa va raspunda la scrisori daca o sa vada greseli de ortografie ! "
M-a urmarit toata viata fraza asta si drept sa spun s-a intamplat sa refuz eu sa raspund celor care imi scriau uitand sa puna cratima la locul ei . La majoratul meu eram nerabdatoare sa primesc invitatii si colegul care imi placea la vremea respectiva mi-a adus cadou un tablou . Pe verso era scris :"I-ti doresc la multi ani !". Mi-a trecut instantaneu orice atractie..era mai presus de mine !
Am intalnit in viata multi oameni de care m-am indepartat din cauza unei banale..cratime si nu am regretat niciodata.
Ieri i-am aratat razand fiicei mele mesajul primit pe messenger : -Mama mi-e nu -mi vine sa rad deloc ! E chiar trist!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu